Tulburarile de somn/Insomniile

Tulburarile de somn   Somnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in raport cu adultul.

Daca la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la batran durata normala este de aproximativ 6 ore/zi. Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta.

 

1. Particularitati ale somnului la batrani:

– tratament etiologic al adenomului de prostata, a reflexului gastro-eso-faringian, al bronsitei; tratament medicamentos;

2. Masuri de igiena a somnului consta in:

– culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber sau efectuarea unor exercitii fizice;
– masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare;
– masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau excitante, substante sau medicamente care pot da insomnie;
– nu se va fuma inaintea de culcare; fumatul stimuland secretia de adrenalina ;
– se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii;
– aerisirea camerei in care se doarme;
– dus sau baie calda cu efecte calmante;
– ingestia de lapte, ceai de tei sau chiar vin daca nu exista contraindicatii;
– crearea de conditii optime de odihna privind linistea, luminozitatea si confortul patului ;
– folosirea unor tehnici de relaxare sub forma de hipnoza sau masaj relaxant.
3. Efectul placebo este foarte important la varstnic

–  S-a constatat ca aproximativ 60% din batrani adorm folosind un produs placebo, fata de 70% din batrani care adorm cu produse active asupra somnului.
– 70% din batrani folosesc tranchilizante ;
– Prin mijloace kinetice formate din: mobilizari  usoare, mers terapeutic, practicarea unor sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante.

4. Stările confuzionale acute
Se instalează mai mult sau mai puţin brutal şi alterează global conştiinţa, comportamentul mental şi relaţional.

Este o reacţie acută, durează ore sau zile, este reversibilă spontan sau terapeutic. Apar de obicei seara sau noaptea. în apariţia lor intervin:
 factori declanşatori: boli cardiovasculare, metabolice (uremie, hiperglicemie etc), boli infecţioase, respiratorii sau urinare, boli cerebrale (accidente vasculare, traumatisme, tumori etc). Mai intervin şi cauze medicamentoase (iatrogene). De exemplu după administrarea de antidepresive, antiparkinsoniene, neuroleptice, sedative, tranchilizante, hipnotice, corticoizi, aminofilină etc.
– factori psihosociali, care au fost deja prezentaţi anterior.
 Semnalul de alarmă este schimbarea bruscă de comportament, apărută în ore sau în zile. Astfel apare obnubilarea conştiinţei (deplasare, concentrare, atenţie), iluzii, halucinaţii, dezorientare etc.

 În ce priveşte atitudinea terapeutică faţă de stările confuzionale, familia trebuie lămurită cu răbdare asupra evoluţiei şi liniştit asupra riscului vital.

– Se va menţine permanent dialogul cu bolnavul.

– Tratamentul vizează în primul rând cauzele şi în secundar simptomele.

– Se acceptă divagaţiile bolnavului, nu este contrazis, nu este imobilizat, nu se luminează camera.

Dacă agitaţia e mare şi dacă suntem convinşi că în cauză nu este un medicament, se administrează un tranchilizant anxiolitic (Haloperidol oral sau injectabil) sau Benzadiazepină (diazepam).

Karla Racliu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s