Pretul muncii in strainatate

IMG_6485

 

Discutam cu o prietena, acum cateva dimineti, la cafea, despre efectele pe termen lung ale migratiei fortei de munca, in special a femeilor, si am concluzionat ca dincolo de „turbulentele” pe care le creeaza la nivel economic, impactul acestui fenomen este cel mai dur resimtit de familie. Ce efecte creeaza acest fapt pe termen lung? Asta imi doresc sa surprind in acest articol.

Sunteti de acord cu mine ca, in domeniul ingrijirii varstnicilor, migreaza cu preponderenta femeile? Așa arată statisticile. Va puteti documenta accesand: http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari2/Georgescu%20Maria.pdf

Ce efecte are acest fapt?

Feminizarea fortei de munca a dus la modificarea raporturilor de putere la nivelul familiei.

Daca inainte, familia traditionala atribuia tatalui autoritatea centrala si el era principalul producator de venituri in familie, astazi asistam la o rasturnare de situatie. Astazi, mama este cea care detine puterea. Si cred ca familia devine disfunctionala si acest fapt creeaza efecte, pe termen lung, in procesul integrarii in societate a copiilor si in cel de socializare.

Exista o distribuire de roluri la nivel de familie, si acestea nu pot fi substituite. Absenţa mamei poate produce efecte în zona activităţilor specifice gospodăriei, in ingrijirea copiilor si in asigurarea suportului afectiv. In ceea ce priveşte activitatile din gospodarie, substitutia rolului specific este realizata, fie de tata, fie de primul nascut de sex feminin, daca varsta ii permite acest lucru, iar acest fapt are ca efect o supraincarcare de rol. Fetei ii sunt atribuite sarcini peste capacitatile sale. In cazul in care aceasta are frati mai mici, supraincarcarea contine si activitati specifice ingrijirii si suportului afectiv oferit acestora. In acest caz, dimensiunile fenomenului sunt variabile in functie de tipul de familie, situatia cea mai rezonabila fiind rezolvata in familii extinse, prin preluarea rolurilor de catre alti membri ai familiei: gen matusi, unchi, bunici, etc. Lipsa comunicarii, a activitatilor care presupun cooperarea, sarcini multiple nespecifice varstei, etc. pot duce la disfunctii severe in constructia identitatii individului, cu posibilitatea reproducerii eventualitatilor negative atunci cand individul va fi in punctul de a intemeia o familie.

Efectele in acest context sunt usor de anticipat:

– copiii manifesta atitudine de indiferenta sau timiditate. In momentele dificele cu care se confrunta, copilul interpreteaza absenta parintilor ca o manifestare a indiferentei acestora fatade el si nevoile lui. Rationamentul care sta la baza deciziei voastre de migrare in strainatate nu este perceput ca atare de mintea unui copil, oricat te-ai stradui sa ii aduci argumente.

– copiii incep sa aiba tulburari de atentie; au un prag fie prea scazut, fie prea ridicat în ceea ce priveste toleranta la frustrare; au tulburari ale stimei de sine (sprapareciere sau subapreciere);

– datorita lipsei de afectiune copilul somatizeaza usor (poate manifesta cefalee, greturi, varsaturi);

– datorita sub-stimularii, copilul nu este dispus sa faca eforturi cognitive la scoala;

– copiii nu au aspiratii pe termen lung (nu se pot proiecta in viitor) sau au aspiratii nerealiste determinate de distorsiuni cognitive de genul: „ca sa ai bani nu trebuie sa inveti” , „cand o sa fiu mai mare o sa plec si eu sa muncesc in strainatate si pentru asta nu trebuie sa ai carte” etc.;

– copiii intampina dificultati de adaptare la noi situatii. Datorita absentei bruste a parintilor si lipsei unei consilieri psihologice adecvate, cu privire la plecarea acestora pe termen lung, copiii traverseaza o etapa de adaptare la noua situatie, numita in psihotraumatologie: „reactie de adaptare”;

– datorita lipsei autoritatii parintilor si ca o consecinta a lipsei de aspiratii, pe termen lung, apare absenteismul si abandonulşcolar;

– devin vulnerabili la abuzuri fizice, psihice, sexuale, exploatare prin munca, trafic de persoane si protitutie. Agresorii sexuali, recrutorii sau traficantii de persoane, adultii sau copiii violenti, persoanele care exploateaza copiii prin munca isi aleg victimele din randul copiilor neglijati. Ei sunt o prada usoara!

Tratati cu cea mai mare maturitate si responsabilitate acest aspect! Copiii au nevoie de sustinere, incurajare, intelegere. Au nevoie de rolul mamei in viata lor pentru a creste adulti sanatosi.

Prevenirea diverselor probleme ale copiilor cauzate de absenta mamei este de dorit. Mai usor previi decat tratezi. Iar ca sa previi ceva, un prim pas este comunicarea. Decizia mamei de a munci nu este mereu inteleasa corect de copil (necesitatea financiara, imposibilitatea tatalui de a merge la munca in acest domeniu sau poate chiar somajul tatalui, boala, etc., tot tabloul economic al familiei), dar un copil care poate simti un oarecare control asupra vietii lui este mai in masură sa accepte, fara prea mari tulburari, această situatie. Copilul care intelege, (asta preuspunand deseori multe discutii explicative, adaptate evident varstei copilului, despre cat timp, unde si de ce este mama plecata) ca este ceva temporal sau sporadic (cu pauze în care mama va reveni), care poate comunica cu aceasta cat de des si clar poate, va gestion mult mai ușor absenta ei.

Rolul tatalui devine central. Dincolo de faptul ca va trebui sa preia o parte din treburile gospodaresti pe care poate nu le-a facut pana acum, nu ii plac, el va fi acum cel ce sustine copilul. Greu, mult, dar atunci cand parintii iau impreuna decizia plecarii mamei la munca in strainatate si o rezolvă impreuna, copilul sufera mai putin. Comunicarea cu copilul, ascultarea lui, timp petrecut cu el, etc., sunt cateva lucuri pe care tatal (sau, in cazul absentei acestuia, un alt membru al familiei extinse: bunica, matusa, unchiul, etc.) trebuie să le facă.

Dar uneori, fie din lipsa acestei preventii, fie din alte cauze, copilul tot ajunge sa sufere plecarea mamei. Atunci este rocomandat sa se apeleze la ajutor specializat.

De ajutor, in acest sens, ar putea fi consilierea suportiva: prin intermediul abilitatilor de comunicare (sintetizarea, reflectarea, comunicarea non-verbala) si empatiei. Consilierul (specialistul, in acest caz) poate sustine copilul pentru a face fata impactului pe care il are asupra sa plecarea parinţilor la munca in strainătate. Consilierii explica, de obicei, copiilor ca parintii sunt plecati pentru o anumita perioada determinata de timp si se vor reintoarce. E important ca ei sa incurajeze si sa sustina comunicarea copiilor cu parintii, in functie de nivelul de dezvoltare a copilului, prin intermediul scrisorilor (inclusiv desene pentru parinti), telefonic sau prin e-mail.

In situatia în care copiii traverseaza reacţia de adaptare caracterizata prin îngrijorare, anxietate, depresie, concentrare deficitară, iritabilitate si comportament agresiv, consilierii vor sti sa se axeze in mod special pe sprijinirea copiilor în exprimarea emoţiilor si sentimentelor fata de parinti, fata de probleme si conflictele pe care le au in viata de zi cu zi. Copilul trebuie incurajat si, daca este necesar, asistat in construirea strategiilor de adaptare si în schimbarea reactiilor de adaptare distructive.

V-am adus informatii oferite de specialisti, in acest articol, si sper sa va fie utile. Tatii pot fi usor neglijenti, nu neaparat cu buna stiinta, si nu li se poate imputa acest fapt, intrucat rolul lor in familie este altul. Oricare ar fi contextul zilelor noastre, el trebuie sa ramana cu statutul traditional, ca va place, ca nu va place. Ei sunt cei care trebuie motivati si incurajati sa gaseasca o solutie la problemele financiare ale familiei. Ar fi bine, dragi mamici, sa evitati sa preluati o responsabilitate care va poate afecta dezvoltarea copiilor. Insa, daca nu identificati o alta solutie si decideti sa plecati, recomandarea este sa va orientati spre un dialog sincer si responsabil cu copilul vostru. Copiii sunt viitorul! Ei sunt liderii de maine, antreprenorii, mestesugarii, muncitorii, liber-intreprinzatorii. Ei trebuie sa fie pregatiti pentru viata si sa fie completi. Voi nu veti putea duce lupta pe care o vor duce cu ei insisi in dorinta de redresare. Unii dintre cei afectati vor constientiza nevoia de schimbare si vor lupta pentru normalitate. Oh, daca ati sti cate urme lasa absenta voastra in dezvoltarea lor. Eu pot vorbi din experienta. Am fost copil cu mama plecata in tari straine, dupa revolutie si e atat de anevoioasa redresarea si sunt putini care pot intelege bataliile pe care le dai, ca sa te sustina si sa te ajute. Ii multumesc lui Dzeu ca m-a inspirat sa aleg schimbarea si simt binecuvantarea Lui peste viata mea, prin grija cu care a asezat oameni in drumul meu, care sa contribuie la transformarea mea. Dar poate unii nu vor avea harul asta si atunci?….

Cu tot sufletul va indemn sa reflectati serios si sa luati cele mai bune decizii. Mai bine preveniti decat sa tratati!

Karla Racliu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s